Martti Ahtisaari

Reprezentantul special al ONU pentru Kosovo

(UN, UNOSEK, Pagina Oficială de Internet a Preşedinţiei Finlandei)

[Getty Images]

Fostul preşedinte finlandez Martti Ahtisaari a fost numit reprezentant special al ONU pentru procesul politic de determinare a viitorului statut al Kosovo în 14 noiembrie 2005.

Ahtisaari s-a născut în 23 iunie 1937 la Viipuri, Finlanda. El a absolvit cursurile Universităţii din Oulu, Finlanda, în 1959. Treizeci de ani mai târziu, Universitatea i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.

Ahtisaari a intrat în ministerul finlandez de externe în 1965, deţinând diferite poziţii în Biroul pentru Cooperare Tehnică în următorii şapte ani, inclusiv cea de director adjunct, în perioada 1971-1972. El a fost numit apoi director adjunct al Departamentului de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare din cadrul ministerului, post deţinut până în 1973. Între timp, el a devenit de asemenea membru al comisiei consultative guvernamentale pentru comerţ şi afaceri legate de industrializarea ţărilor în curs de dezvoltare.

Din 1973 până în 1976, Ahtisaari a fost ambasador al Finlandei în Tanzania. În ultimul an al mandatului de trei ani, acesta a fost de asemenea acreditat în Zambia, Somalia şi Mozambic şi a devenit membru al Senatului Institutului ONU pentru Namibia. În 1977, el a fost numit comisar al ONU pentru Namibia. El a deţinut acest post până în 1981, fiind totodată reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru respectiva ţară.

Din 1984 până în 1986, Ahtisaari a fost subsecretar de stat în cadrul Ministerului finlandez de Externe, unde a supravegheat cooperarea internaţională pentru dezvoltare. El a deţinut de asemenea postul de guvernator al Finlandei la Banca Africană de Dezvoltare, Banca Asiatică de Dezvoltare şi Banca Interamericană de Dezvoltare, precum şi la Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă. În aceeaşi perioadă, el a condus Consiliul de Directori al Fondului Finlandez de Industrializare pentru ţările în curs de dezvoltare.

Din 1 ianuarie 1987 până în 30 iunie 1991, Ahtisaari a fost subsecretar general al ONU pentru administraţie şi management. Între timp, între 1989 şi 1990, el a devenit din nou reprezentant special al Secretarului General al ONU în Namibia şi a condus operaţiunea ONU (UNTAG) din respectiva ţară. El a revenit în cadrul ministerului finlandez de externe în iulie 1991 ca secretar de stat.

De la începutul lunii septembrie 1992 până la jumătatea lunii aprilie 1993, Ahtisaari a prezidat grupul de lucru al Bosniei şi Herţegovinei la Conferinţa Internaţională pentru fosta Iugoslavie. De la începutul lunii iulie 1993, el a deţinut timp de patru luni postul de Consilier Special la Conferinţa Internaţională pentru fosta Iugoslavie şi al reprezentantului special al Secretarului General al ONU pentru Iugoslavie.

Ahtisaari a câştigat alegerile prezidenţiale din februarie 1994 din Finlanda drept candidat al Partidului Social Democrat. El a fost preşedinte al Finlandei între 1 martie 1994 şi 1 martie 2000.

La încheierea mandatului, Ahtisaari a fondat un ONG, Iniţiativa de Management al Crizelor, al cărui consiliu executiv este condus de el. În anii post-prezidenţiali, el a fost de asemenea copreşedinte al EastWest Institute din New York (până în septembrie 2005), membru al grupului de consilieri comuni ai Institutului pentru o Societate Deschisă şi Fundaţiei Soros şi preşedinte al Fundaţiei Copiii şi Tineretul din Balcani şi al Consiliului Global de Acţiune al Fundaţiei Internaţionale a Tineretului. Până în 2003, el a fost de asemenea membru al Consiliului de Directori al Institutului Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală(IDEA) şi preşedinte al Grupului Internaţional de Criză de la Bruxelles, până în 2004.

În 2005, Ahtisaari a condus negocierile de pace dintre Mişcarea pentru Eliberarea Aceh şi guvernul indonezian. Acordul încheiat în luna august a aceluiaşi an a pus capăt conflictului armat de 30 de ani din regiunea Aceh din Indonezia.

Trei luni mai târziu, a fost numit reprezentant special al ONU pentru procesul statutului provinciei Kosovo.

După o perioadă de câteva săptămâni de navetă diplomatică, discuţiile directe dintre oficialii sârbi şi albanezi kosovari au fost lansate în 20 februarie 2006 la Viena. Negocierile nu au reuşit să producă un acord, întrucât poziţiile celor două părţi au rămas "diametral opuse". În 26 martie 2007, Ahtisaari a prezentat Consiliului de Securitate al ONU propunerile sale de soluţionare a chestiunii, prevăzând independenţa supravegheată internaţional a provinciei Kosovo.

Majoritatea etnică albaneză a Kosovo a acceptat planul, însă Serbia l-a respins imediat, cerând lansarea unor noi negocieri. Sprijinind poziţia Belgradului, Rusia a blocat o decizie a Consiliului de Securitate care ar fi sprijinit propunerile lui Ahtisaari şi a fost formată o troică UE-SUA-Rusia care că conducă noi discuţii între Belgrad şi Pristina. Negocierile s-au încheiat în 10 decembrie 2007, din nou fără un acord.

În cele din urmă, Kosovo a adoptat o declaraţie unilaterală de independenţă în 17 februarie 2008, promiţând să implementeze planul lui Ahtisaari.

Pe lângă limba maternă, finlandeza, Ahtisaari vorbeşte de asemenea suedeza, franceza, engleza şi germana.

El este căsătorit şi are un fiu.