Vojislav Kostunica

Inapoi la lista biografiilorVojislav Kostunica, Prim-Ministru al Serbiei

(Diverse surse)

Vojislav Kostunica a fost ales în funcþia de Prim-Ministru al Serbiei la data de 3 martie 2004, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate organizate la 28 decembrie 2003, în urma cãrora nici unul dintre partidele participante nu a obþinut suficiente voturi pentru a forma guvernul singur. Guvernul minoritar, format dupã câteva sãptãmâni de discuþii în cadrul coaliþiei, este compus din membri ai Partidului Democrat al Serbiei, conservator, al lui Kostunica (DSS), liberali de la G17 Plus ºi membri ai Miºcãrii pentru Reînnoirea Serbiei ºi coaliþiei Noua Serbie. Este de asemenea sprijinit de Partidul Socialist al Serbiei al fostului preºedinte iugoslav Slobodan Milosevic.

Nãscut la Belgrad în 1944, Kostunica a absolvit Facultatea de Drept din Belgrad în 1966. În 1970 a finalizat masteratul ºi a început sã lucreze ca preparator universitar. În 1974 a obþinut doctoratul. La puþin timp dupã aceea ºi-a pierdut postul în urma unei purificãri de ordin politic a universitãþii. Începând din 1974 a lucrat la Institutul de ªtiinþe Sociale, iar din 1981 la Institutul pentru Filosofie ºi Teorie Socialã.

Spre deosebire de alþi politicieni de marcã din Serbia, Kostunica nu a fost niciodatã membru al Partidului Comunist. În 1989 a ajutat la înfiinþarea Partidului Democrat, împreunã cu regretatul Prim Ministru sârb Zoran Djindjic, asasinat în martie 2003. Kostunica a pãrãsit partidul deoarece a fost de pãrere cã platforma acestuia nu era suficient de naþionalistã. În 1992 a înfiinþat DSS ºi de atunci a rãmas la cârma acestuia. Ca membru al Parlamentului sârb din 1990 pânã în 1997 a fost un critic puternic atât al lui Milosevic cât ºi al comunitãþii internaþionale, fiind de pãrere cã ambii promovau politici care dãunau intereselor sârbe.

Kostunica, care se descrie ca fiind un naþionalist moderat, este considerat a fi una dintre cele mai controversate personalitãþi din Balcani. Profesor de drept, un om calm, cunoscut pentru faptul cã îºi apãrã principiile indiferent de situaþia politicã, acesta a uluit lumea pe 23 septembrie 2000, detronându-l în alegerile prezidenþiale pe Milosevic, care s-a aflat timp de 13 ani la conducerea þãrii. Kostunica a renunþat la preºedinþia Iugoslaviei în februarie 2003. Demisia sa a rezultat din acordul intermediat de UE pentru a pregãti terenul în scopul desfiinþãrii fostei Iugoslavii ºi creãrii noii uniuni libere Serbia-Muntenegru.

Prezentând programul guvernului sãu parlamentului sârb, pe 2 martie 2004, Kostunica a vorbit despre statutul sârbilor din Kosovo, relaþiile sârbo-muntenegrene în cadrul uniunii statale, reforma instituþionalã, eforturile anti-corupþie ºi economia ca fiind prioritãþile sale principale. Acesta s-a angajat sã conducã þara spre obþinerea calitãþii de membrã a UE, spunând cã "în momentul de faþã Serbia-Muntenegru nu are ca alternativã decât sã urmeze calea europeanã".

Kostunica este cãsãtorit.