Resurse regionale

Index personalităţi, Alegeri

Hari Kostov

Prim Ministru al Macedoniei

(RFE/RL, MIA, Makfax - 31/05/04; RFE/RL - 14/05/04; Reality Macedonia - 13/05/04; Agentia Guvernamentala Macedoneana de Informatii)
photo

Hari Kostov a fost numit premier al Macedoniei la data de 3 iunie 2004. Acesta l-a înlocuit pe Branko Crvenkovski, care a câstigat alegerile prezidentiale anticipate din 28 aprilie.

Economist ca pregatire, Kostov ocupa postul de Ministru de Interne când Crvenkovski l-a nominalizat pentru postul de Prim Ministru la data de 14 mai.

Kostov s-a nascut la data de 13 noiembrie 1959, în satul Pisnica, Probistip. Acesta a absolvit Facultatea de Economie la St. Cyril si Methodius din Skopje.

În 1988, dupa ce a fost timp de cinci ani membru al guvernului republicii iugoslave Macedonia, Kostov a fost numit consilier economic la nivel de cabinet. A detinut acest post pâna în februarie 1994, mai mult de doi ani dupa separarea Macedoniei de Iugoslavia în noiembrie 1991.

Kostov a fost numit adjunct al Ministrului de Finante în 1994, în timpul primului mandat al lui Crvenkovski ca Prim Ministru al Macedoniei. Acesta a condus comitetul de reforma bancara al tarii.

Din august 1995 pâna în octombrie 1996 Kostov a detinut functia de asistent al directorului executiv al Bancii Mondiale pentru un grup de tari care includea si Macedonia. Pâna la numirea sa ca Ministru de Interne în 2002 a lucrat ca director al unei banci comerciale.

Adresându-se Parlamentului macedonean dupa numirea sa în functia de premier, Kostov a declarat ca principalele prioritati ale guvernului sau vor include implementarea acordului de la Ohrid, progresul economic si integrarea în structurile euro-atlantice. Acesta s-a angajat de asemenea sa faca eforturi în lupta împotriva crimei organizate si coruptiei si în îmbunatatirea relatiilor interetnice din tara.

"Numai consolidarea si îmbunatatirea relatiilor interetnice, încrederea interetnica, coexistenta reala si permanenta, toleranta etnica si religioasa si respectul pentru drepturile si libertatile omului reprezinta un mod real de a stabiliza pacea si stabilitatea politica. Acordul Cadru de la Ohrid si principiile, drepturile si obligatiile prevazute în acesta au stabilit singura cale posibila spre integrarea euro-atlantica," a spus Kostov.