UE solicită politicienilor români să lupte împotriva corupţiei

24/07/2008

Comisia Europeană a solicitat miercuri (23 iulie) politicienilor români să dea dovadă de o „voinţă fără echivoc” în exterminarea corupţiei, însă nu a aplicat aceleaşi sancţiuni ca în cazul Bulgariei.

De Valentina Pop, din Bucureşti pentru Southeast European Times – 24/07/08

Ministrul de Justiţie român, Cătălin Predoiu, a vorbit presei la Bucureşti după publicarea raportului CE. [Getty Images]

„Comisia încurajează din plin România să-şi intensifice eforturile în lupta împotriva corupţiei”, afirma Johannes Laitenberger, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE) la Bruxelles, cel care a prezentat raportul negativ privind reforma juridică şi lupta împotriva corupţiei din România. Acesta a evidenţiat că România „a reuşit să pună la locul lor elementele fundamentale ale unui sistem funcţional. Însă temelia este încă fragilă”.

Deşi CE nu a aplicat României niciuna dintre sancţiunile pe care le-a primit Bulgaria, cum ar fi suspendarea fondurilor UE de până la 500 milioane euro, consideră ca necesară monitorizarea continuă a României în ceea ce priveşte sistemul juridic şi lupta împotriva corupţiei. Unii politicieni români, cum ar fi liderul Partidului Social-Democrat, Mircea Geoană, privesc decizia CE ca pe o dovadă că România nu este încă un membru plin al clubului UE. „Este un eşec clar şi un statut nedem pentru România, care continuă să fie o ţară de la periferia UE”, a declarat Geoană miercuri (23 iulie).

Comisarul european român Leonard Orban, însărcinat cu politicile multilingvistice ale UE, a descris raportul drept „un semnal serios”, adăugând că sancţiunile aplicate Bulgariei ar trebui să indice „riscurile enorme” pe care România le are în faţă dacă nu reuşeşte să lupte mai viguros cu corupţia.

Raportul CE critică parlamentul României pentru blocarea unor cercetări importante de corupţie la nivel înalt şi pentru că a încercat să reducă Codul de Procedură Penală în măsura în care poate periclita orice investigaţia semnificativă în cazul a diferite infracţiuni.

„Nu s-a înregistrat niciun progres real în cele zece cazuri în care erau implicaţi miniştrii... Eforturile Comisiei Naţionale Anti-Corupţie de a continua investigaţiile în câteva cazuri importante au fost întârziate pentru că parlamentul nu a recomandat lansarea procedurilor juridice”, afirmă raportul.

Într-o versiune preliminară a raportului ce a ajuns în mâna presei, CE lua chiar în calcul să amâne intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen şi în sistemul monedei unice, în cazul în care sistemele juridice din aceste ţări vor rămâne în continuare disfuncţionale.

Raportul final face vag referire la angajamentele cu privire la „justiţie şi afaceri interne” pe care România şi le-a luat faţă de celelalte state membre, avertizând de asemenea că fondurile UE pot fi folosite doar dacă sistemul nu este afectat de fraudă şi conflicte de interese.

„România are responsabilităţi faţă de celelalte state membre, spre exemplu ca parte a unei politici de justiţie şi afaceri interne, precum şi în domeniul adminsitrării comune a fondurilor UE. Capacitatea administrativă corepunzătoare şi un control eficient al conflictelor de interese constituie o condiţie necesară pentru ca România să beneficieze din plin de fondurile pre-aderare şi de cele structurale”, se afirma în raport.