Procuratura TPII depune recurs la achitarea lui Haradinaj

02/05/2008

Depunând recurs la o parte din verdictul de achitare a celor trei foşti membri ai Armatei de Eliberare a Kosovo, inclusiv a fostului premier kosovar Ramush Haradinaj, procurorii ONU au cerut vineri rejudecarea acestora pentru şase capete de acuzare de crime de război.

(AP, DPA, B92 - 02/05/08; AP, AFP, VOA, B92, Balkan Insight - 01/05/08; Reuters, BBC, SENSE, TPII - 03/04/08)

Fostul prim-ministru kosovar Ramush Haradinaj intrând în sala de judecată pentru a-şi afla verdictul emis de tribunalul pentru crime de război pentru fosta Iugoslavie, la Haga, în data de 3 aprilie. [Getty Images]

Procurorii ONU au depus recurs vineri (2 mai) la anumite părţi ale hotărârii de achitare a fostului premier kosovar Ramush Haradinaj şi alţi doi foşti membri ai Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK).

La o lună în urma procesului, procuratura a cerut judecătorilor Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) să redeschidă cazul în şase dintre cele 37 de capete de acuzare împotriva celor trei. După ce au vizat sentinţe de 25 ani închisoare pentru fiecare dintre acuzaţi – Haradinaj, Idriz Balaj şi Lahi Brahimaj – procurorii au menţionat intimidarea martorilor ca factor în cadrul procesului.

„În următoarele 75 de zile, va urma un document mai extins; acesta va prezenta în detaliu toate argumentele ce vor fi utilizate de procuratură”, a fost afirmaţia de vineri a Olgăi Kavran, purtătoarea de cuvânt a procurorului ONU pentru crime de război. Serge Brammertz, citată de postul belgrădean B92.

Pe 3 aprilie, un complet de judecată format din trei membri i-a achitat pe Haradinaj şi Balaj de toate acuzaţiile, în timp ce Brahimaj a primit o sentinţă de 6 ani pentru tortură şi cruzime.

Procurorii i-au acuzat pe cei trei de participarea, în perioada martie-septembrie 1998, la o iniţiativă criminală comună, cu scopul de a asigura controlul total al UCK asupra zonei operaţionale Dukagjin. Procuratura a susţinut, de asemenea, că pentru a-şi atinge scopul, Haradinaj şi asociaţii săi au comis nenumărate crime de război, inclusiv asasinate, strămutări ilegale, torturi şi violuri asupra unor civili de etnie sârbă şi rromă, precum şi asupra albanezilor kosovari suspectaţi de colaborarea cu forţele sârbeşti.

Haradinaj, comandantul suprem de la acea vreme al forţelor UCK în zona Dukagjin era prim-ministru în Kosovo în martie 2005, atunci când TPII i-a dezvăluit punerea sub acuzare. Atunci, el a demisionat imediat şi s-a predat voluntar autorităţilor de la Haga.

La încheierea de luna trecută a procesului, preşedintele completului, Alphons Orie, a susţinut că martorii au fost intimidaţi pe durata procesului, unii dintre ei refuzând să compară. Dintre cele 81 de persoane care au depus mărturie, 34 au avut statut protejat.

Dovezile prezentate de acuzare „nu au permis întotdeauna camerei să concluzioneze că a fost comisă o crimă sau că UCK a fost implicată conform alegaţiilor”, au declarat judecătorii.

Verdictul a atras critici severe din partea Belgradului, premierul Vojislav Kostunica descriindu-l drept o „parodiere a justiţiei”.

Cu ocazia vizitei lui Brammertz la Belgrad, după ce acesta a preluat postul de la Carla del Ponte, preşedintele sârb Boris Tadic şi-a exprimat speranţa că procuratura ONU va depune recurs la verdict.

„Biroul meu studiază în prezent hotărârea judecătorească de 300 de pagini pentru a analiza posibilele temeiuri pentru apel”, a declarat avocatul belgian.

Brammertz a punctat că procurorii ONU şi-au exprimat nemulţumirea faţă de verdict. Aceştia nu şi-au putut prezenta toate dovezile, întrucât mai mulţi martori au refuzat să se prezinte în faţa curţii. Kavran a declarat vineri că recursurile nu au termen-limită, însă procesul de decizie „ar putea dura luni sau chiar mai mult de un an”.