Prim-ministrul BiH demisionează

02/11/2007

Criza politică din Bosnia şi Herţegovina s-a adâncit joi, în urma deciziei lui Nikola Spiric de a demisiona din funcţia de preşedinte al consiliului de miniştri al ţării.

(AP, FT, Independent, Blic - 02/11/07; AP, Reuters, AFP, DPA, BBC, UPI, AKI, Fena, Beta, B92, BIRN, Oficiul Înaltului Reprezentant - 01/11/07)

Prim-ministrul Bosniei şi Herţegovinei, Nikola Spiric, se adresează reporterilor joi (1 noiembrie) la Saraievo, anunţându-şi demisia. [Getty Images]

Prim-ministrul Bosniei şi Herţegovinei (BiH), Nikola Spiric, a demisionat joi (1 noiembrie) în semn de protest faţă de măsurile aprobate de comunitatea internaţională în scopul îmbunătăţirii funcţionalităţii instituţiilor de stat, inclusiv a cabinetului său.

"Am prezentat demisia mea preşedinţiei Bosniei", a declarat reporterilor Spiric, care este membru al Alianţei Social Democraţilor Independenţi (SNSD), partidul premierului Republicii Srpska (RS), Milorad Dodik.

El a demisionat la o zi după ce Comitetul Executiv al Consiliului de Implementare a Păcii (PIC) şi-a exprimat sprijinul faţă de reformele propuse luna trecută de Înaltul Reprezentant Miroslav Lajcak, în încercarea de a simplifica procesul decizional în parlamentul şi guvernul central al BiH.

Planul anunţat de diplomatul slovac în 19 octombrie prevede modificarea regulilor privind cvorumul din cele două instituţii, împiedicându-i pe miniştri şi parlamentari să blocheze adoptarea deciziilor şi legilor prin simpla boicotare a sesiunilor.

Politicienii sârbi bosniaci, care au recurs adesea la această tactică, au fost supăraţi de măsura lui Lajcak. Susţinând că reformele propuse sunt anticonstituţionale şi încalcă Acordul de Pace de la Dayton, care a pus capăt conflictului din 1992-1995 din BiH, aceştia au ameninţat că îşi vor părăsi posturile din instituţiile de stat.

Lajcak a avertizat că dacă măsurile nu vor fi implementate până la 1 decembrie, se va folosi de puterile sale ca înalt administrator internaţional în BiH pentru a le impune.

Puterile majore care fac parte din Comitetul Executiv al PIC şi supraveghează redresarea postbelică a BiH au declarat miercuri că deciziile Înaltului Reprezentant "sunt conforme întru totul cu mandatul său şi cu constituţia BiH" şi au cerut implementarea promptă a acestora.

"Singurul obiectiv al acestor măsuri este simplificarea procesului decizional din consiliul de miniştri şi parlament, acestea fiind necesare pentru accelerarea procesului de reformă", au afirmat oficialii internaţionali într-o declaraţie emisă la întâlnirea lor de două zile de la Saraievo.

Luna trecută, la anunţarea măsurilor, Lajcak a menţionat că doar trei legi de reformă au fost adoptate în ultimele 12 luni. Din acestea, numai una avea legătură cu integrarea în UE.

Aparent supărat de sprijinul acordat Înaltului Reprezentant de comunitatea internaţională, Spiric a afirmat că interferenţa acestuia a făcut ca sarcina sa să fie imposibilă.

"La doisprezece ani după Dayton, Bosnia şi Herţegovina nu este din păcate un stat suveran", a declarat el reporterilor. "La doisprezece ani după Dayton, străinii au autoritate exclusivă asupra acestei ţări şi cred că nu este un lucru bun pentru ţară şi pentru cetăţenii acesteia".

În urma demisiei lui Spiric, cabinetul BiH este acum în mandat tehnic, a declarat Lajcak joi, explicând că guvernul rămâne responsabil pentru menţinerea funcţionării administraţiei.

"Decizia lui Nikola Spiric de a demisiona este dreptul şi opţiunea sa, dar nu este o acţiune responsabilă", a afirmat el. "Aceasta nu va calma actuala situaţie politică, însă mă aştept ca membrii Consiliului de Miniştri să îşi exercite mandatul tehnic până la capăt".

Actuala criză politică este cea mai gravă criză cu care s-a confruntat ţara de la încheierea conflictului din 1992-1995.

Prim-ministrul sârb Vojislav Kostunica a intervenit joi în această problemă, cerându-i lui Lajcak să demisioneze. "Lajcak este responsabil pentru criza din Bosnia", a declarat liderul sârb agenţiei naţionale de ştiri Tanjug. "Ar fi normal ca acesta să demisioneze, în loc să alimenteze şi mai mult criza".

Săptămâna trecută, Kostunica a oferit sârbilor bosniaci sprijinul deplin al ţării sale faţă de campania împotriva "ameninţării făţişe" la adresa intereselor lor. Susţinând că măsurile lui Lajcak vizează desfiinţarea Republicii Srpska, el a sugerat de asemenea că politicile respective fac parte dintr-o conspiraţie anti-sârbă destinată obţinerii independenţei provinciei Kosovo.

Ca răspuns, cinci ambasadori occidentali la Belgrad au înaintat Ministerului sârb de Externe proteste oficiale faţă de poziţia adoptată de ţară în criza politică bosniacă, avertizând de asemenea împotriva tentativelor de a asocia procesul statutului provinciei Kosovo cu viitorul BiH.